Regia: Constantin Vaeni
Scenariul: Constantin Vaeni
Muzica: Cornelia Tautu
Imagine: Anghel Decca
Cu: Serban Ionescu, Amza Pellea, Tora Vasilescu, Irina Petrescu, Petre Nicolae, Remus Margineanu, Valeria Sitaru, Dan Puric, Eusebiu Stefanescu, Mitica Popescu
Inspirat din romanul “Intrusul” de Marin Preda.
“Intre monologul interior si concretizarea lui filmica se observa consensul revelator al unei investigatii de o pregnanta imagistica remarcabila.” – Ioan Lazar – 1987 (Teme si stiluri cinematografice)
Iancu Jianu, renunţă să mai fie zapciu, devenind un om al celor săraci, un haiduc. Haiducul Mereanu îl făcuse căpitan în locul său, deoarece era mai tânăr şi în putere. Haiducii se ocupă de ţărani,jefuind boierii, pentru a a mai îndulci viaţa celor săraci şi oprimaţi. Vine iarna, şi odată cu ea, frigul şi foametea. Tincuţa, femeia ce-i fusese sortită de mireasă, şi refuzată de el, este la mănăstire. Acolo este stareţă mătuşa ei. Iancu Jianu va fi capturat de arnăuţi. Ionică află vestea, datorită calului alb, a lui Jianu, ce ajunge la ea fără stăpân. Ea intervine la Vodă…de aici încep să apare conspiraţiile şi capcanele….
REGIZOR :
DINU COCEA
SCENARIST :
VASILE CHIRITA
MIHAI OPRIS
Un film care a facut furori la vremea lui printre tinerii din Romania, este povestea de dragoste a doi liceeni. Mihai (Stefan Banica Jr.) este un provincial ajuns la un liceu din Bucuresti unde pasiunea sa pentru filosofie si matematica va fi eclipsata de cea pentru Dana (Oana Sarbu). Idila lor va fi plina de naturalete, dar va trece prin multe incercari.
Regia: Mircea Daneliuc
Cu: Oana Piecnita, Catalin Paraschiv, Rica Raducanu
Aurel (Catalin Paraschiv), Stelica (Radu Ciobanasu) si Mitu (Radu Iacoban), la circa 25 de ani, ar fi putut fi trei ciobanei cu trei turme de miei. Dar nu sunt. Alte vremuri. Intr-un sat de munte, Stelica e politist, Aurel e in serviciul lui Maricel (Rica Raducanu), un investitor in demolari si fier vechi, iar Mitu, venit de prin Moldova, e ocupat cu satisfacerea stagiului militar la o unitate apropiata. Vine o zi cand apare Lilica (Oana Piecnita), venita din Spania o data cu Maricel si doua furgoane cu gaini olandeze, pentru ca in localitate e declarata gripa aviara si e rost de o afacere cinstita. Sosirea coincide cu eutanasierea pasarilor din curtea bunicii Vergina (Despina Stanescu), care, desi se da de ceasul mortii cu aceasta ocazie, isi amana decesul.
O fresca epica descriind regimul lui Mihai Patrascu(1593-1601) cunoscut ca Mihai Viteazul faimosul print care a unit cele 3 provincii romanesti Valahia (Tara Romaneasca), Moldova si Transilvania intr-un singur stat la sfirsitul secolului al XVI-lea, in ciuda opozitiei Imperiilor Otoman si Habsburgic. Filmul beneficiaza de scene de lupte impresionante, intrigi politice in care se amesteca generalul Basta, Rudolf al II – lea, Sinan-pasa, Mehmet al III – lea, Sigismund Báthory si Andrei Báthory, drame de familie. Distributia este exceptionala, costumatia si decorurile sint de asemenea pe masura. Numarul figurantilor participanti este coplesitor fapt care da o senzatie de realism filmarilor. O adevarata pagina de istorie a poporului roman.
Film cu: Amza Pellea, Irina Gardescu, György Kovács, Nicolae Secareanu, Ioana Bulca
Regizor: Sergiu Nicolaescu
Scenarist: Titus Popovici
Regia: Catalin Saizescu
Scenariul: Catalin Saizescu si Mihai Arghiropol
Muzica: Adrian Despot
Imagine: Tudor Mircea
Cu: Andi Vasluianu, Maria Dinulescu, Mihai Bendeac, Mihai Arghiropol, Horatiu Bob, Tudor Chirila, Dan Chiriac, Ileana Stana Ionescu, Hisser a Rasit
Tezaurul Romaniei aflat la Moscova este inapoiat statului roman.
Exista cineva care ar cheltui sume fabuloase pentru a intra in posesia unei statui din tezaur. Doua personaje misterioase angajeaza fiecare cate un comando format din cei mai abili si mai duri mercenari pentru a sustrage statuia care are ascuns in interior un legendar inel cu puteri miraculoase. Statuia este furata din Muzeu dar, printr-un bizar concurs de imprejurari ajunge in posesia a patru adolescenti simpatici: Miki, Alex, Godzi si Zetu. Cei patru intra intr-o cursa in care visele cele mai nebunesti incep sa prinda viata dar se sting a doua zi ajungand impotriva vointei lor pe litoral cu o masina furata...
Regia
Gheorghe Vitanidis
Cu
Iurie Darie, Alexandru Repan
Data premierei in cinematografele din Romania: 13 Octombrie 1975
În acest film de capă şi spadă, aventurile sunt determinate de dispariţia unui manuscris al domnitorului român Dimitrie Cantemir şi a bijuteriilor doamnei. Prieten cu domnitorul, “muşchetarul român”, colindă Europa, pentru a le recupera, însoţit de o domniţă, nepoată a doamnei, care se va dovedi de mare folos în împrejurări mai puţin previzibile pentru o femeie.
Regia: Gheorghe Vitanidis
Distributie: Florin Piersic, Alexandru Repan, Marga Barbu
Evenimentele il aduc in Tara Romaneasca pe bancherul Troianov (Alexandru Repan), o persoana darnica si totodata suspecta, despre care Aga (Traian Stanescu) vrea sa afle totul, prin spionul sau platit, Agata Slatineanu (Marga Barbu). In timpul unei petreceri fastuoase oferite de Troianov, in care doamnele gasesc sub servete bijuterii costisitoare, iar Agata primeste insasi trasura bancherului, cu tot cu vizitiu, are loc un conflict in care sunt impuscati doi oameni. Asasinul poarta imbracamintea lui Margelatu (Florin Piersic), o palarie identica cu a viteazului si o masca de argint pe fata. El il rapeste pe boierul Vardala, detinatorul unor mult-ravnite mine de aur. "Boier Vardala, pentru domnia ta am venit!", spune strainul. "Dar nu ma stiu cu nimic vinovat!", replica Vardala. "Si semnatura pusa pentru concesionarea minelor de aur?". "Dar e pamantul meu, fac ce vreau cu el!". "Da, dar in fata Fratiei ai jurat altceva! Esti o nenorocita de ridicatura din gunoaiele tarii!", conchide strainul si, in timp ce-si pregateste retregerea si rapirea lui Vardala, mai impusca un om. Conflictul ajunge de indata la urechile Agai, care considera ca, pentru grupul sau de interese, incidentul "a picat bine", pentru ca strainul cu masca "i-a judecat pe ceilalti in numele Fratiei". Dar printre membrii Fratiei, actiunea asa-zisului Margelatu e un nonsens, dincolo de justificarea adusa de unul dintre "frati", si anume aceea ca un om care a stat in conditiile de prizonierat in care a trait Margelatu poate deveni nemilos. In rest, totul pare fara inteles: in primul rand, de ce ar amesteca Margelatu Fratia intr-o chestiune personala si apoi, de ce ar face moarte de om in numele societatii? Nu le ramane lui Rosetti si membrilor Fratiei decat sa-l gaseasca grabnic pe Margelatu, cel care, in opinia lor, "si-a pierdut mintile". Trimisul lor special este, ca intotdeauna, locotenentul Devos (George Motoi).
Prima parte a filmului “Nunta de piatra”, realizat dupa doua povestiri de Ion Agarbiceanu (partea a doua este “La o nunta” in regia lui Dan Pita).
Actiunea filmului se petrece in zona aurifera a Tarii Motilor la inceputul sec. XX.
Filmul de debut al regizorului Mircea Veroiu.
“Mediu-metrajul Fefeleaga surprinde prin sobrietate, prin esentializare. Desi contine elemente de suprarealism, Mircea Veroiu ne propune aici un realism simbolic, poetic, de dimensiuni mitice si sugestii biblice. Un film sobru, expresiv, demonstrand capacitatea de esentializare si deschidere spre universalitate cu respectarea culorii locale. Femeia, zilnic urcand si coborand muntele abrupt si stancos, facand parca impreuna cu martoaga o unica fiinta a suferintei, strabate un traiect existential tragic, un drum al Calvarului, al Golgotei. Ea pare o tragediana antica, in tacere urmandu-si implacabilul destin, o rugatoare, un Sisif feminin condamnat unui supliciu zilnic, unei cazne continue, o Ioana d´Arc. Sensul filosofic si religios al acestui film este ca, prin asumarea vinei, prin marturisire, omul ispaseste si se rascumpara, jertfa fiind aici propria-i fiica. Cu o culoare locala exemplara – universul nostru taranesc, traditional -, filmul se deschide cu generozitate universalitatii prin exprimare si prin valoarea lui estetica. Nu este de mirare ca ambele mediu-metraje au fost achizitionate de Muzeul de Arta Moderna din New York. Prin puritatea limbajului cinematografic, acest film ne aminteste de Luchino Visconti, de Louis Malle. Dupa acest debut stralucit, cel mai valoros film al sau, in filmografia lui Mircea Veroiu se produce, progresiv, o ruptura intre “fondul filmului” si “forma filmului”. Grija exagerata pentru forma saraceste substanta filmelor sale” (Mircea Dumitrescu).
Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca.
Film in doua serii, care urmareste dramaticele momente prin care au trecut batalioanele Armatei Romane care s-au aflat in linia intai in ultimele faze ale celui de-al doilea Razboi Mondial. Personajele filmului intruchipeaza oameni normali care, pusi in situatii limita in fata linilor inamice, devin adevarati eroi.
"Dupa momentul "23 august", trupele române au luptat alaturi de cele sovietice pâna la Budapesta. Acolo aveau o pozitie extrem de favorabila pentru a ajunge primii la cladirea Parlamentului Maghiar. Cu câteva zile înaintea atacului final, din ordinul direct al lui Stalin, românii au fost "scosi" din Budapesta. Aceasta este una din povestile aflate în filmul meu, precum si apritia evreului pianist care a devenit eroul filmului lui Polanski în 2003.
Cu acest film am fost selectionat la festivalul filmului din Los Angeles, o alegere care poate duce la Oscar-ul pentru film strain. Am avut un mare succes de presa. Spuneau ei ca "Noi, cei din linia întâi" pare un film american, pentru mine un adevarat compliment.
Într-un interviu dat postului "Vocea Americii" am spus lucruri destul de dure la adresa regimului din România. Nu stiam atunci ca dupa decembrie 1989 cinematografia româneasca avea sa decada pâna-n pragul falimentului. Am constiinta împacata ca am facut tot ceea ce a depins de mine pentru a salva ce se mai putea" (Sergiu Nicolaescu).
În rolurile principale: Meda Victor, Alexandru Potocean, Tamara Buciuceanu, Tudorel Filimon, Valentin Teodosiu
Un film despre cat de absurda poate fi istoria si cum destine individuale pot fi distruse de cecitatea colectiva, despre cum cea mai plina de viata comedie poate degenera in tragedie. Astfel, o echipa de jurnalisti merge intr-un oras izolat sa filmeze un reportaj despre fenomenele paranormale. Satul e populat doar de femei in varsta. Primarul le povesteste intamplarea care a avut loc in primavara lui 1953 cand Mara si Iancu au decis sa se casatoreasca. Nunta a fost planificata pe 5 martie. In mijlocul ceremoniei, moartea lui Stalin se anunta.
Regia: Sica Alexandrescu, Victor Iliu
Imagine: Andrei Feher
Cu: Niki Atanasiu, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru
Comedie de moravuri electorale cu actiunea plasata la sfarsitul secolului XIX intr-un oras de provincie din Vechiul Regat.
Una dintre primele si cele mai prestigioase puneri in scena a celei mai cunoscute piese a lui Ion Luca Caragiale, aceasta bijuterie artistica a fost prezentata la televiziune in anul 1953. Preluat dupa o reprezentatie superba tinuta pe scena Teatrului National, acest spectacol film ii are in distributie pe unii dintre cei mai mari actori romani din toate timpurile: Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Radu Beligan si Grigore Vasiliu-Birlic.
Ecranizare a celebrei piese a lui Caragiale cu acelaşi titlu.Filmul prezintă alegerile din 1883, mai exact cele petrecute într-un judeţ de munte. Zoe Trahanache, soţia lui Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului şcoalelor ,Comiţiului agricol, Comitetului agricol, şi a altor comitete si comiţii, pierde o scrisoare de dragoste, de la prefectul judeţului, Ştefan Tipătescu, prieten apropiat al familiei Trahanache. Inamicul său politic, Nae Caţavencu, reuşeşte să obţină scrisoarea si şantajează cu publicarea ei în ziarul „Răcnetul Carpaţilor” pe care-l conduce, dacă nu-i susţine candidatura. Brânzovenescu si Farfuridi, membri ai partidului lui Tipătescu, se tem de trădare observând vizita lui Ghiţă, poliţaiul oraşului, la domiciliul lui Caţavencu. Tipătescu se hotăreşte la insistenţele lui Zoe, să-l susţină - dar vine în acelaş timp o telegramă de la centru, conform căreia trebuia ales cu orice preţ domnul Agamemmon Dandanache. Tipătescu se confruntă cu şantajul lui Caţavencu, bănuielile colegileor săi de partid şi pericolul demascării relaţiei sale cu Zoe.
Subiectul filmului este atit de banal incit ai putea crede ca nimeni nu poate scoate o capodopera din asa ceva…dar magnificul scenarist Titus Popovici(caruia i s-au permis multe in acele vremuri),s-a distrat intr-o vara impreuna cu maestrul Toma Caragiu alaturi de talentatii Octavian Cotescu,Marin Moraru,Ovidiu Schumacher,Alexandru Manolescu si au scos acest film.Multa vreme a stat uitat pentru ca vremurile au devenit tot mai proaste.Acest film nu poate fi tradus in nici o limba de pe pamant deoarece o mare parte din vorbele actorilor nu ..sunt rostite !Frazele neterminate dar cu inteles,aluziile fine sunt esenta filmului si in final nu poti decat sa admiri ca o adevarata critica la adresa regimului era ascunsa intr-o banala partida de pescuit in Delta Dunarii.Gesturile voit teatrale,copilariile de tot felul(cine nu ar vrea sa adoarma in timp ce asculta o poveste ?) sunt atat de naturale la acesti actori incat ai impresia ca traiesc viata lor adevarata.Spiritul de competitie dintre Directorul plin si Inginerul sef atat in plan profesional cat si in plan sportiv (pescaresc) dau filonul de aur al actiunii filmului.Pot spune ca am vazut acest film de zeci de ori si i-l folosesc in loc de medicament pentru stres…Poate ca era bine sa completez povestea filmului si cu ce nu au spus actorii dar cred ca toti romanii inteleg…o astfel de poveste am trait si eu cu 10 ani mai tarziu ,adica am fost si eu …un ”Corneliu”.Stupefiant este ca in acest film ,la un moment dat cind Toma Caragiu i-i ofera cadou lui Octavian Cotescu o « lingurita »,acesta spune.. :Sa-ti aduci aminte de mine cand eu…cand eu…si exact dupa 6 luni,pe 4 Martie el nu a mai fost !Oameni buni desfatati-va cu acest film,nu pierdeti nimic ,iar spiritul va fi mai bogat.La un moment dat ,un grup de colegi am vrut sa facem un fan club al acestui film …si cineva dintre noi,o colega ,l-a intalnit cu totul intamplator ,cu ocazia unor filmari ,pe maestrul Marin Moraru.I-a povestit despre pasiunea noastra si lui i s-au umezit ochii…a spus ca s-au distrat « enorm » in acea vara in Delta !Ce vreti mai mult de la un actor…ce mai putem cere ceva in plus noi, niste simpli muritori ?!Vedeti filmul,cautati-l, faceti-l cunoscut,va face mai buni,va face veseli,va face mai vii,speranta mai exista pe acest pamant !.
Regia: Jean Georgescu
Intorcându-se de la grădina Union, unde şi-a scos în lume soţia şi cumnata, Jupân Dumitrache (Alexandru Giugaru) observă un "scârţa, scârţa pe hârtie" care i-a urmărit. Vestea îl pune pe jar pe Chiriac (Geroge Demetru), straşnic apărător al onoarei de familist a patronului său. Însă nu ştie că e cât pe ce să-i încurce visele de căpătuială ale Ziţei (Florica Demion).
Ecranizare a comediei lui I.L. Caragiale, prima abordare cinematografica a universului comic a acestuia.
Datorită războiului, filmările au fost făcute în interiorul unui mic studio muzical, de doar 18x11 metri. Deşi majoritatea actorilor au fost debutanţi, filmul a fost recepţionat foarte bine de public, la premiera acestuia pe 22 martie la cinema ARO. Din fericire echipa a avut destulă peliculă, singurul element de care n-a dus lipsă, folosindu-se în total 29.000 de metri de peliculă negativă.
Filmul de debut al actorului Radu Beligan.
Regia: Dan Pita
Scenariul: Dan Pita, George Busecan
Muzica: Adrian Enescu
Imaginea: Marian Stanciu
Cu: Claudiu Bleont, Petre Nicolae, Ecaterina Nazare, Anda Onesa, Tudorel Filimon, Valentin Popescu, Cornel Revent, Lucretia Maier, Camelia Maxim, Adrian Titieni, Aurora Leonte, Catalina Murgea, Claudiu Istodor, Mircea Andreescu
Un oraş cu parc, cu pod, cu străzi. O uzină. Un bloc de nefamilişti. O noapte la discotecă. Doi prieteni, mai apropiaţi ca fraţii, care muncesc împreună, stau în aceeaşi cameră, cântă împreună. Unul - delicat, inimă largă, generos şi timid, celalalt - cu o carismă specială, irezistibil, diferit de alţii. Primul se îndrăgosteşte fără speranţă de o femeie care îşi creşte singură copilul. Celălalt pare să se îndrăgostească de o tânără frumoasă, până când se îndrăgosteşte de iubita prietenului, iar aceasta îi răspunde cu aceeaşi dragoste. El continuă să le iubească pe amândouă, pentru că în fiecare vede altceva. Unde se termină adevărul şi începe minciuna? Unde se termină prietenia şi începe dragostea? Şi, mai ales, în fuga după fericire, totul este permis?
Cu detaşare şi ironie, pe fondul muzicii lui Adrian Enescu şi al jocului eroilor filmului, Dan Piţa reuşeşte să construiască, pentru prima dată în filmul românesc, o veridică şi pasionantă poveste în mediul muncitoresc, în care tinerii au păcate şi preocupări extraprofesionale.
Pas în doi (spre deosebire de Faleze de nisip, interzis la doar câteva zile de la premiera din 1983) a fost larg difuzat în ţară şi chiar răsfăţat de câteva premii la Festivalul de la Costineşti (regie, interpretare masculină, muzică etc.). În acelaşi an, la respectabilul Festival al filmului de la Berlin, a primit o menţiune specială. După primele rulări însă, au fost operate (următor indicaţiilor venite "de sus") câteva scurtări de secvenţe, ce aveau menirea să perie filmul de aşa-zisele "îndrăzneli" sau "erezii". Iată că şi acum se mai găsesc televiziuni (concernul Pro, de exemplu) care preferă să difuzeze varianta cenzurată. De fapt "preferă" este impropriu spus. E vorba mai degrabă de neglijenţă şi chiar indiferenţă (după 1990, filmul a fost difuzat - în câteva rânduri - de TVR necenzurat, în varianta sa "de autor").
Regia: Doru Nastase
Scenariul: Titus Popovici
Imagine: Aurel Kostrakiewicz
Muzica: Tiberiu Olah
Cu: Anna Széles, Vlad Rădescu, Silviu Stănculescu
Elevii de la scoala militara de ofiteri situata undeva in vestul tarii trebuie sa apere granita tarii de nazisti.
Filmul povesteste faptele de eroism ale romanilor impotriva unui inamic superior numeric si ca pregatire.
Poker spune povestea a patru prieteni ale căror destine se intersectează în copilărie şi care, o dată ajunşi la maturitate, întruchipează tipologii reprezentative pentru societatea românească actuală: politicianul veros, mafiotul care îşi doreşte, prin orice mijloace, să acceadă în politică sau medicul fără conştiinţă. Cei patru se întâlnesc la partide de poker pentru a pune ţara la cale.
"Cred că subiectul e mai actual ca niciodată şi reflectă întocmai realitatea - mai ales cea politică - a României de astăzi", declară regizorul.
O producţie MediaPro Pictures, filmul Poker prezintă imoralitatea şi intrigile ascunse ale liderilor societăţii, care au creat o junglă cotidiană unde legile sunt făcute de cei care deţin puterea. Astfel, jocurile la nivel înalt nu sunt mai mult decât o partidă de poker în care câştigă cel care ştie să tragă o cacealma la momentul potrivit.
Regia: Corneliu Porumboiu
Scenariul: Corneliu Porumboiu
Muzica: nu are muzica originala
Imagine: Marius Panuru RSC
Cu: Dragos Bucur, Vlad Ivanov, Anca Diaconu, Alexandru Sabadac, Irina Saulescu
Cristi, un poliţist dintr-un orăşel de provincie, ajunge să-şi piardă credinţa în lege.
"Noul val al cinematografiei române câştigă şi mai mult prestigiu cu non-thrillerul cerebral al lui Corneliu Porumboiu, "Poliţist, Adjectiv". Cu filmul câştigător al premiului Camera d'Or din 2006, "A fost sau n-a fost", Porumboiu şi-a câştigat reputaţia de regizor şi scenarist cu o ureche bună pentru dialog şi un interes în vastele ramificaţii ale adevărului. Filmul său, "Poliţist, Adjectiv", are ca subiect un poliţist contemporan care supraveghează neintenţionat un tânăr bănuit că vinde droguri şi care ia lucrurile la alt nivel, ţintind spre un intelect şi o înţelegere profundă a limbajului în termeni ai autorităţii şi produsul totalitarismului." Variety.com
"Niciun festival renumit nu poate să omită din competiţie noul film al lui Corneliu Porumboiu: "Poliţist, Adjectiv". Acesta a câştigat în 2006 Camera d'Or cu "A fost sau n-a fost". Nu numai că noul său film care participă la Un Certain Regard confirmă debutul său, dar încearcă să obţină un maximum cu un minim de mijloace. Este un lucru greu de realizat dar merită toată răbdarea. Acest film subtil, fără presupuneri şi totuşi sofisticat poate părea confuz la prima vedere, dar cu expunerea la festival şi suportul critic, pare a fi destinat pentru o carieră solidă în filmele de arta." Screendaily.com
Premiul Juriului sectiunii Un Certain Regard, Cannes 2009 - Premiul FIPRESCI, Cannes 2009
"Poveste de cartier" se vrea o varianta autohtona a celebrului West Side Story adaptata la realitatile romanesti dintr-un cartier bucurestean.
O poveste de dragoste spusa si traita pe ritmuri de manele, cu o distributie din care fac parte nume consacrate precum Florin Calinescu, Romica Tociu si Cornel Palade, dar si tineri care fac primii pasi pe taramul filmului.
Din ultima categorie face parte si Monica Merisan, care la doar 16 ani detine rolul principal in acest film si care se pare a uimit intreaga echipa cu talentul sau.
Partenerul ei din film este Sorinel Copilul de Aur, cunoscut al acestui gen muzical, un tanar cu un numar impresionant de fani pentru cei 15 ani ai sai.
Regie: Theodor Halacu-Nicon
Distributie: Sorinel Copilul de Aur, Monica Merisan
Regia: Manole Marcus
Scenariul: Titus Popovici
Muzica: Tiberiu Olah
Imagine: Nicu Stan
Distributie: Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu, Cornel Coman, Lazar Vrabie, Irina Gardescu
Un comunist convins, inginerul Petrescu intră în conflict cu secretarul de partid Stoian, care refuză să vadă dificultăţile pe care Petrescu le întâmpină pe un mare şantier. Pentru că Petrescu, sprijinit de tânărul secretar Duma, a avut curajul să-i expună lui Stoian toate hibele grandiosului proiect, acesta este exclus din partid şi apoi arestat...
La inceputul secolului al XIX-lea, printr-o tacita intelegere cu doamna Haricleea, care doreste sa-si indeparteze sotul de la tron, bandele lui Pazvanoglu, pasa de Vidin, ataca fara mila satele, rapind fete. Haricleea isi trimite fiul la adapost, la o manastire, dar haiducii lui Amza il rapesc, pentru a-l da in schimbul incetarii jafurilor. In timp ce haiducii urmaresc un boier, care vrea sa fuga din tara cu averea, Pazvanoglu ataca din nou. La randul lor, haiducii, ajutati de Anita, patrund in palatul pasei si elibereaza fetele. In haosul creat, fiul Haricleei este ucis.
Regie: Dinu Cocea
Distributie: Toma Caragiu, George Constantin, Alexandru Giugaru
Regia: Cornel Diaconu
Cu: Nae Caranfil, Şerban Ionescu
Scenariul: Aristide Butunoiu / Mihai Tatulici
Muzica: Andrei Tanasescu
Imaginea: Alexandru Groza
Realizat la doi ani dupa Escapada, cineastul imbratiseaza din plin, in Salutari de la Agigea, conformismul politic cel mai desantat, inchinand osanale santierului sclavagist al Canalului Dunare-Marea Neagra, unde Ceausescu ordona sa fie adusi la munca silnica (asa-zis "patriotica") elevii de liceu, studentii si soldatii.
Ultima parte a tripticului dedicat haiducului Saptecai si episodul 6 al seriei Haiducilor. Aventuri legate de capturarea bijuteriilor fostului domnitor Hangerli, vanate de Caragea Voda pentru fiica sa Ralu, precum si de haiducii lui Saptecai. A fost filmat concomitent cu celelalte doua filme ale tripticului ("Haiducii lui Saptecai" si "Zestrea Domnitei Ralu").
Regia: Mircea Drăgan
Scenariul: Mircea Drăgan, Constantin Mitru
Muzica: Teodor Grigoriu
Cu: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinica, Violeta Andrei
La 21 Mai 1469, de Înălţare, Stefan cel Mare participă la hramul Mănăstirii Neamţ, unde îl prezintă norodului pe fiul său, Alexandru Vodă. Acum Ştefan cere ajutorul norodului pentru a isprăvi războiul "împotriva neorânduielilor" şi hotărăşte ca toţi ţăranii să primească arme, pregătindu-se de luptă.
"Subtitlul filmului restrînge de la început aria: Vaslui 1475; deci nu un vast portret al luminoasei figuri din istoria neamului nostru şi-au propus autorii, ci misiunea evocării unui singur moment din eroica luptă a poporului nostru pentru apărarea fiinţei naţionale şi a independenţei ţării - victoria lui Ştefan cel Mare asupra invadatorilor turci la Vaslui." - Alice Mănoiu - 1975 (Cinema).
Premierul nu este de acord cu jocul dublu al Magnatului, care finanteaza atat puterea cat si opozitia. De aici o multime de jocuri si mismasuri, care au loc atat in spatele usilor inchise cat si in vazul tutoror, fiind incluse in cunoscute emisiuni de televiziune.
Film inspirat de romanul "Ciocoii noi cu bodyguard" de Dinu Sararu.
Pentru a-si linisti copilul care plangea, un imparat ii promite ca-i va darui tinerete fara batranete. Ajuns mare, fiul de imparat isi paraseste parintii si pleaca in lume sa caute ceea ce i se fagaduise. El ajunge in cele din urma la hotarele imparatiei tineretii fara batranete unde, pentru a fi primit, trebuie sa aduca trei obiecte magice: un spic, un mar si o cheie. Dupa multe peripetii fiul de imparat indeplineste poruncile si se casatoreste cu printesa acelor tinuturi, devenind si el nemuritor. Dar...
Premiul special al juriului decernat filmelor pentru copii si tineret, Moscova - 1969;
Placheta de aur a Festivalului filmului de la Teheran - 1969;
Medalia de aur la Festivalul filmului de la Mar del Plata - 1969.
Regie: Elisabeta Bostan
Distributie: Carmen Stanescu, Margareta Pogonat, Emanoil Petrut, Anna Szйles, Mircea Breazu, Ion Tugearu
Regia: Jean Mihail, Ludovic Lazar
Cu: Gheorghe Storin, Tony Bulandra
Morrison, un calator caruia curentul i-a zburat palaria, trage semnalul de alarma al trenului astfel incat pasagerii pierd legatura si sunt nevoiti sa petreaca o noapte intr-o gara sinistra, unde pe o ploaie tornetiala, seful statiei povesteste despre strigoii care se plimba pe acolo si despre un tren fantoma care apare in goana si aduce moartea. La miezul noptii seful garii cade mort in mijlocul calatorilor, iar un tren trece in viteza. Morrison, care era de fapt detectiv, descopera ca a disparut cadavrul sefului de gara, care de fapt nu era mort, iar "trenul fantoma" reprezenta legenda cu ajutorul careia niste contrabandisti treceau clandestin arme peste granita.
Ecranizare a piesei cu acelasi nume de Arnold Ridley, aparuta in 1923, si ecranizata de mai multe ori incepand cu 1927. In 1933 studiourile Hunnia au realizat, la Budapesta, doua versiuni, una maghiara si una romaneasca, cea romaneasca fiind regizata de Jean Mihail, cu actori romani.
Regimul legionar este in plina expansiune. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) este insarcinat cu anchetarea asasinarii detinutilor politici din inchisoarea Viraga, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie. Prin desemnarea unui om neafiliat politic in acest caz, autoritatile spera sa inoculeze opiniei publice ideea ca politia isi face datoria in mod onest. Guvernul intentioneaza sa musamalizeze cazul, insa Moldovan este incoruptibil si nu cedeaza in fata presiunilor si intimidarilor. Si, mai presus de orice, el vrea sa scoata adevarul la lumina. Tocmai de aceea, un comando legionar aflat sub conducerea lui Paraipan (Gheorghe Dinica) va face orice pentru a-l scoate din joc...
Regia: Sergiu Nicolaescu
Distributie: Vladimir Găitan, Joanna Pacula
Tanarul industrias Tudor Gheorghiu (Vladimir Gaitan) isi aminteste, obsedat de gelozie, povestea de dragoste dintre el si sotia sa Lena (Joanna Pacula) petrecuta inainte de plecarea sa in razboi. Crezand ca aceasta urma sa se intalneasca cu amantul, el paraseste comanda subunitatii sale pentru a o prinde. Insa, lipsa lui de pe front conduce la decimarea subunitatii ramasa fara comandant. Pentru acest lucru este condamnat la moarte in fata plutonului de executie.
Ecranizare-adaptare a romanului lui Camil Petrescu, "Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte de razboi". Desi nu urmareste cu maxima fidelitate firul narativ petrescian, filmul reuseste sa redea pasiunea si zbuciumul celor doi protagonisti a caror dragoste este intrerupta brutal de inceperea primului razboi mondial. Crearea fundalului social instabil al acelor vremuri de restriste este realizata cu multa iscusinta. Joanna Pacula si Vladimir Gaitan reusesc doua roluri memorabile.
"In 1965, dupa succesele internationale pe care le avusesem cu scurt metrajele realizate la Studioul Sahia, am fost chemat la directorul general al Studioului Bucuresti, domnul Paul Cornea - un tip de intelectual trecut de partea comunistilor din convingere. Mi-a spus ca are incredere in talentul meu si m-a intrebat ce film as vrea sa fac. Film de fictiune, bineinteles. Am spus "Ultima noapte...", Camil Petrescu. El mi-a propus sa fac "Patul lui Procust". In 1965 sa-ti inchipui ca ai putea ecraniza un astfel de roman, era cel putin o prostie sau isi batea joc de mine. In 1979 situatia era alta. De domnul Cornea nu-si mai amintea nimeni, iar ministrul de atunci nu prea stia despre ce este vorba. Dovada este ca in acelasi an, eu si Mircea Veroiu faceam cate un film-adaptare a aceluiasi roman. I-am garantat ministrului, desi nu vorbisem cu Mircea, ca cele doua filme nu vor semana. Astfel s-au nascut, in acelasi an, "Oglinzi paralele" si "Ultima noapte de dragoste". Fata de roman am facut multe si importante schimbari. La scenariu am fost ajutat, neoficial, de prietenul meu Titus Popovici. Inainte de inceperea filmarilor, am fost dat in judecata de Uniunea Scriitorilor, unde fusesem reclamat de fiul lui Camil Petrescu. Asa am ajuns, pentru prima data ca reclamat, pe scarile tribunalului. Mi se imputau niste secvente excelente, scrise chiar de Titus (!?). Fiul scriitorului a venit la mine si pana la urma ne-am inteles. Sustinea ca a fost sfatuit chiar de Titus sa ma dea in judecata (!?), ceea ce m-a uimit. Asa erau vremurile" (Sergiu Nicolaescu).
In prima sa domnie (1456 – 1462), Vlad Tepes isi consolideaza puterea pentru a apara independenta tarii aflate intr-o dubla subordonare: fata de poarta si fata de regatele Ungariei. Nemultumiti de politica sa, boierii se rascoala. Vlad prinde de veste si recurge la o pedeapsa crunta: tragerea in teapa.
Dupa primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Tepes dau roade, tara e curatata de talhari si tradatori, poporul il iubeste. Pedepsindu-i insa pe solii turci care venisera dupa tribute, Vlad starneste mania lui Mahomed, care porneste sa-l pedepseasca pe nesupus.
ACIN 1979 Premiul pentru costume
Sitges (Spania) 1979 Certificat de merit
Regie: Doru Nastase
Distributie: Stefan Sileanu, Ernest Maftei, Emanoil Petrut, Alexandru Repan
Mier Feb 01, 2012 9:27 pm Scris de 
